Search This Blog

Monday, April 01, 2013

Oinsá atu prienxe ka hatán essay hirak nebé iha “Section 6” formuláriu Bolsa Estudu ADS nian



Karik maluk sira balu iha interesse atu aplika ba bolsa estudu ADS nian, etapa primeiru mak prienxe formulariu nebé fornese husi edifisiu ADS (agora naran ADAP). Iha tempu hare mos, Lista pergunta ba entrevista Bolsa Estudu
Iha edisaun ida ne’e, hau atu fahe uitoan experiensia oinsá atu prienxe. Hau sei la hakerek kona ba oinsa atu prienxe perguntas hotu nebé iha formulariu nia laran, maibe sei foka liu ba deit perguntas tolu nebé iha Seksaun 6 nia laran. Hau mos sei koko atu fo ezemplu esbosu balu nebé hau rasik prepara atu sai hanesan mata dalan ba ita boot sira.
Atu la dada lia, hau tau kedas pergunta hirak ne’e iha ne’e. Presiza hatene katak pergunta ne’e hau foti husi formulariu tinan 2011 nian, hein katak sei laiha mudansa boot ba pergunta hirak ne’e. Pergunta hirak ne’e mak ne’e:
  1. Describe specifically how your proposed study will directly contribute to your current or future job (Written responses be limited to no more than 300 words)
  2. Describe specifically how your proposed study and/or research will be enable you to contribute to the social and or economic development of your country (written responses be limited to no more than 300 words)
  3. Why do you want to study in Australia and/or New Zealand (Written responses be limited to no more than 300 words)
  4. Is there anything else you would like to add in support of your application for this scholarship (Written responses be limited to no more than 300 words)

Oinsa atu hatan?
Ita koko hare husi pergunta primeiru.
  1. Describe specifically how your proposed study will directly contribute to your current or future job
Nota letra sira nebé hau halo kor metan mahar (BOLD). Tuir hau nia kompriensaun iha lian Ingles, pergunta ne’e focus ba relasaun entre ita nia kursu nebé ita atu foti ho ita nia experiensia servisu agora, no mos ho serbisu nebé abain bain rua ita sei halo wainhira fila mai.




Tamba ne’e, iha ne’e ita sei la koalia kona ba universidade ka buat seluk. Hau hare bebeik maluk balu nia aplikasaun, dalabarak iha parte ida ne’e, sira koalia barak kona ba universidade nebé sira gosta atu ba, ka kursu nebé sira atu foti, maibe la sita fali kona ba kontribuisaun kursu ne’e ba servisu agora ho futuru.

TIPS: resposta nebé diak, mais ou menus, hatán pergunta prinsipál, “tamba saida mak hau foti kursu ne’e (karik hakarak foti kursu Kontabilidade, presiza hatán iha essay númeru ida ne’e, tamba sa mak hau hakarak foti kursu Kontabilidade).”

Wainhira dezenvolve resposta ne’e , konsidera mos pergunta hirak ne’e:
a.       Oinsá hau nia servisu durante ne’e liga ho kursu ida ne’e (ka kontribui ba hau atu hili kursu ida ne’e). Se iha ligasaun, oinsá? Se laiha, tamba sa mak hau hili nafatin kursu ida ne’e.
b.      Oinsá kursu ida ne’e sei kontribui ba hau nia servisu iha futuru?


Ezemplu resposta ba pergunta primeiru.
Ezemplu 1

Ezemplu 2


2.   Describe specifically how your proposed study and/or research will be enable you to contribute to the social and or economic development of your country (written responses be limited to no more than 300 words)

Se pergunta ida antes haré kona ba kontribuisaun kursu ba ita nia servisu (ita nia-an rasik), ida tuir mai ne’e haré liu relasaun husi ita nia kursu ne’e ho dezenvolvimentu sosial no ekonómiku. Atu hatán didiak pergunta ne’e, ita tenki hatene uluk lai ou pelu menus kumpriende lai saida mak dezenvolvimentu sosial no ekonómiku?  Diak liu tan, karik ita hatene kestaun (issue) sosial no kestaun dezenvolvimentu ekonomikus nebé ita nia kursu bele hatán ba, diretamente ou indiretamente.

Iha barak, maibe hau hakarak alista deit balu iha ne’e atu bele loke ita nia hanoin, hanesan, dezempregu, rendimentu kiik (low income), illiteracy, produsaun ai-han menus, estrada nebé la diak, desentralizasaun serbisus ba distritu, ema laiha skill atu serbisu, skill iha área espesifiku menus, kestaun falta rekursus umanus, mal administrasaun, mal jestaun finansa, korupsaun, nsst.

Hatene tiha problema hirak ne’e, halo avaliasaun no ezame ida diak, problemas nebé mak kursu ida ita foti ne’e bele responde.

Ezemplu, se hau hakarak foti kursu Akuntablilidade, problema sosial no ekonómiku saida mak hau sei bele rezolve ho skill nebé hau sei hetan iha kursu Akuntabilidade ne’e?
Se ita hanoin didiak, kursu Akontabilidade sei kontribui ba hamenus korupsaun, mal jestaun finansa, ezekusaun osan nebé diak, nsst.
Atu simplifika, wainhira hakerek ita bele koloka ita nia hanoin hanesan modelu tuir mai ne’e. (Bele modifika, ne’e hanesan sujestaun deit).


Ezemplu ba pergunta 2
Ezemplu 1

Ezemplu 2



3.      Why do you want to study in Australia and/or New Zealand (Written responses be limited to no more than 300 words)

Pergunta ida ne’e klaru los. Husu razaun tamba saida mak hakarak ba eskola iha Australia ka Nova Zelandia. Maibé, atu fo hanoin deit, katak pergunta ida ne’e la husu, tamba sai mak ita hakarak atu ba eskola iha universidade A ka B iha Australia ou Nova Zelandia. Hau dehan hanesan ne’e tamba iha ema balu nebé halo ona peskiza kona ba universidade ruma nebé nia hakarak atu ba, no iha resposta ne’e nia hakerek barak los, “hau hakarak ba Universidade ida ne’e tamba iha hau nia peskiza, hau haré katak, nia oferese kursu kapas, bla bla bla ..”
LAE. Ita tenki fokus ita nia resposta ba “tamba sa mak ita hakarak atu ba eskola iha Australia ka Nova Zelandia”. Ou ho lian seluk, por ezemplu “tamba sa la’os iha Indonesia, tamba sa ita la ba eskola iha Malaysia”
TIPS: wainhira hatán pergunta ne’e la’os alista deit, maibe presiza elabora uitoan. Ita labele dehan deit,  “Australia nia kualidade eskola diak.” Maibe presiza explika tan, tamba saida ita dehan diak, oinsá, nsst

Ezemplu Essay ba perguntas 3
4.     Is there anything else you would like to add in support of your application for this scholarship
Parte ida ne'e livre ba ita atu expressa saida deit mak ita sente bele suporta ita nia aplikasaun. Hanesan ezemplu ita bele koalia kona ba ita nia flexibilidade atu moris iha rai li'ur, independensia (kemandirian), experiensia relevantes nebe ita hanoin sei fasilita ita nia kursu, ita nia kunhesimentu kona ba Australia ka Nova Zelandia, nsst.

Ezemplu respostas ba pergunta 4
Ezemplu 1 - foti mestradu, iha experiensia iha IT no S1 mos eskola IT

Ezemplu 2- Hakarak foti S1, iha experiensia relevante

Ezemplu 3 - foti mestradu, ulukS1 foti HI (Relasaun Internasional) agora hakarak foti Komunikasaun


Ho haraik-an hau hakarak hatete katak, ezemplu sira ne'e hanesan sujestaun husi hau nia hanoin, la'os atu dehan katak resposta hanesan neba mak diak liu. Maibe pelu menus bele fo ideia ba maluk malu nebe presiza tulun.
Hein katak, ita bele uza hanesan modelu atu bele prienxe ita nia formulariu ho diak. Bele uza ezemplu hirak iha leten hanesan referensia, maibe labele copia tamba, karik nain haat ka lima mak kopia husi ne'e, ADS sei hatene katak iha pratika plagiarism, no bele dun dehan katak ita kopia kolega balu nia dokumentu. Sujere atu uza ho responsabilidade
Bele edit, no uza tuir ita nia nesesidade.

4 comments:

Belo said...

Dear Maun BIll,

Obrigada wa'in tamba bele ona fahe esperiensia no share informasaun iha blogu ida ne'e. Ida ne'e ajuda tebes TImor oan sira inclui mos hau, ne'ebe hakarak atu aplika ba programa Bolsu Estudo ADS no/ka New Zealand nian.

Apresia tebes ba ita bo'ot nia inisiativu hodi kria blogu ida ne'e.

Susesu nafatin and abc.

Etha d'Jesus said...

Dear Maun Bill, thank you for sharing every of your knowledge.

Regards,
E

Unknown said...

Thanks Maun Bill,,,appeciate it

Unknown said...

Thank you for sharing 😊
GBU